Nu există prea mulți metiși ai acestor rase în S.U.A., probabil pentru că marea majoritate a raselor sunt destul de rare. În Marea Britanie, însă, este răspândit Lurcherul, (deasupra) care este o încrucișare între orice rase de ogari, deseori Ogarul afgan, și o altă rasă, cum ar fi Terrieri, Retrieveri sau Ciobănești.
Deși există puțini metiși de ogari în S.U.A., merită să menționăm că marea majoritate a câinilor din această rasă ținuți ca animale de companie sunt de fapt câini pensionați din curse care sunt adoptați prin intermediul unei organizații de salvare a animalelor.
Atunci când își încheie activitatea în curse, mulți dintre acești câini sunt eutanasiați, dar şi câțiva norocoși sunt oferiți spre adopție prin intermediul acestor organizații. Deși acești câini trebuie deseori să învețe câteva lucruri de bază pentru a supraviețui într-o casă suburbană normală, cum ar fi să urce și să coboare scările sau cum să meargă pe linoleum alunecos, ei sunt animale de companie excelente.
În teorie, majoritatea raselor Pariah sunt metiși; doar câțiva sunt rase înregistrate și marea majoritate sunt câini sălbatici ce trăiesc la periferia civilizației. Câinele de Carolina, de exemplu, este în mod cert încrucișat cu alți câini sălbatici sau domestici. Rasa a fost descoperită doar după ce cercetătorii au observat mai multe exemplare asemănătoare care erau capturate de agențiile de controlul animalelor din sud. Deseori pot fi găsiți în adăposturi din sudul Statelor Unite.
Metișii de ogari vor avea conformația și constituția de curse, cât și sensibilitatea temperamentală a raselor pure. Acești câini tind să fugă, așa că trebuie ținuți în permanență într-un spațiu bine îngrădit sau în lesă. S-ar putea să fie și sensibili la anestezie, așa cum este cazul marii majorități a ogarilor.
Dacă vă interesează un astfel de metis de ogar sau de Pariah, discutați cu adăpostul local în legătură cu argumentele pro și contra ale deținerii unui astfel de câine.