Nume alternativ: Bobtail
Ţară de origine: Marea Britanie.
Istoric: Ciobănescul englez de tip vechi a fost dezvoltat înspre sfârșitul celui de al XIX-lea secol ca un câine ciobănesc, de mânat, dar și ca un câine de pază a vitelor. Se consideră că se trage din Bearded Collie și Ovcharkasul rusesc.
Inițial, coada era tăiată pentru a scuti proprietarii să plătească taxa impusă pentru câinii ținuți ca animale de companie și nu ca animale de muncă.
Descriere fizică: este o rasă mare, compactă, puternică, cu un aspect corporal pătrat. Este mai înaltă la șale decât la greabăn. Are un cap pătrat, cu botul și craniul de aceeași lungime. Ochii sunt căprui sau albaștri, sau câte unul din fiecare.
Urechile sunt purtate lăsate. Are un nas negru. Coada este în mod natural scurtă sau poate fi tăiată. Blana lungă, aspră și abundentă este gri cu alb, având păr facial care acoperă ochii.
Înălțime: 52,5 cm și peste.
Greutate: 27-45,5 kg.
Temperament: Ciobănescul englez de tip vechi este un câine voios, activ, prietenos cu aproape toată lumea. Este foarte inteligent, se adaptează ușor și se comportă bine în compania copiilor și a altor animale. Această rasă este foarte bună pentru ținut în casă, dar năpârlește intens.
Nivel de activitate: moderat.
Cel mai bun stăpân: cel mai bine se descurcă cu o familie activă, într-o casă din mediul suburban sau rural.
Nevoi speciale: atenție, îngrijirea blănii.
Posibile probleme de sănătate: ataxie, afecțiuni autoimune, epilepsie, probleme oftalmologice, displazii de șold, osteocondrită disecantă.
Popularitatea Ciobăneștilor englezi de tip vechi a crescut în anii 1950, 1960 și 1970, după lansarea unor filme cum ar fi „The Shaggy Dog” și „Please don’t eat the daisies”, care aveau ca personaje astfel de câini.
Dar odată ce oamenii și-au dat seama că astfel de câini aveau nevoie de foarte multă îngrijire, interesul în această rasă a scăzut.
