Aşa cum este cazul şi la oameni, câinii au dinţi de lapte cât şi permanenţi. Dinţii de lapte ai câinilor, 28 la număr, apar în totalitate cam în 6-8 săptămâni de la naştere. Aceşti dinţi primari fragili sunt înlocuiţi cu dantura permanentă la aproximativ 16-24 săptămâni de viaţă. Cei 42 de dinţi permanenţi sunt 4 canini, 12 incisivi, 16 premolari şi 10 molari.
Dinţii şi structura cavităţii bucale a câinilor este perfect concepută pentru a fi în concordanţă cu nevoile unui animal care este atât prădător, cât şi animal care se hrăneşte cu corpuri de animale moarte.
Dinţii sunt pentru prinderea, ţinerea şi sfâşierea prăzii. Aceştia sunt bine înrădăcinaţi, având rădăcini lungi şi puternice. Incisivii mici sunt folosiţi pentru secţionarea şi ciugulirea hranei şi pentru îngrijirea corporală.
Premolarii, prin mişcarea lor de forfecare, taie şi sfâşie, şi sunt folosiţi şi pentru a ţine. Molarii, care au o suprafaţă relativ plată, sunt folosiţi pentru meste-care şi măcinarea ierbii şi a altor alimente care nu conţin carne.
Limba câinilor are mai multe responsabilităţi decât orice altă parte anatomică a lor, cu excepţia creierului. Aceasta este folosită pentru a comunica, pentru a elimina căldura, a identifica gusturi şi texturi, a transporta hrana, a bea apa şi a vindeca răni.
Pentru a putea îndeplini aceste sarcini complexe, limba câinelui dispune de opt perechi de muşchi şi cinci perechi de nervi cranieni care vin aici direct de la creier prin mici orificii din craniul câinelui.