În același timp în care societățile umanitare și adăposturile progresive își asumau un rol proactiv în adăpostirea animalelor, o altă formă de salvare a câinilor începea să se dezvolte. Pe măsură ce AKC și-a deschis registrul pentru mai multe rase, multe dintre acestea au crescut foarte mult în popularitate.
Un Collie, de exemplu, putea să sporească numărul de pui crescuți, și potențial abandonați, cu miile. Crescătorii fără etică au sporit problema, oferind informații false în legătură cu puii adoptați, crescând posibilitatea ca un câine să fie abandonat mai târziu. Adăposturile nu se mai umpleau acum doar cu câini metiși, ci și cu exemplare de rasă pură crescuți special pentru vânzări rapide. Astăzi, 25% dintre animalele din adăposturi sunt de rasă pură.
Ca răspuns Ia acest număr ridicat de câini de rasă abandonați, multe dintre organizațiile de rasă din AKC au început să își întemeieze propriile programe de salvare. Majoritatea acestor programe au fost și continua să fie organizate în grupuri de case de adopție. Unele sunt destul de mari, cu sute de case ce primesc anual mii de câini. Altele sunt mai mici, cu mai puțin de 20 de case de adopție și mai puțin de 100 de câini anual.
Unele dintre aceste organizații chiar au investit în propriile canise. The Delaware Valley Golden Retriver Rescue. Inc., de exemplu, este adăpostită într-o locație modernă, întinsă pe suprafața a 16 hectare.
Programele de salvare ale organizațiilor costă de aproximativ două ori mai mult decât taxa unui adăpost municipal sau a unuia non-profit, dar susținătorii acestor programe spun însă că merită. Fiecare câine este castrat, testat pentru a i se determina temperamentul, și tratat medical, iar pe lângă acestea, majoritatea câinilor sunt dresați și socializați înainte de a fi oferiți spre adopție.
Persoanele care sunt interesate de un câine de rasă au beneficiul că salvează un câine pe lângă faptul că adoptă rasa pe care și-o doresc. S-ar putea totuși să fie nevoie să așteptați până când un câine potrivit pentru dumneavoastră să apară.
Organizațiile de salvare a animalelor sunt cunoscute de asemenea pentru politica strictă de adopție, care deseori necesită vizite acasă, recomandări și formulare de adopție foarte lungi. Multe astfel de programe consideră că anumite rase se potrivesc doar în anumite gospodării.
