De unde vin de fapt câinii? Sunt ei descendenți ai lupilor, vulpilor, coioților sau șacalilor? Misterul originii câinilor îi fascinează pe oamenii de știință și pe iubitorii de câini. Știm cu siguranță că familia din care fac parte câinii domestici se numește Canidae, din care mai fac parte câinii sălbatici, lupii, vulpile, șacalii, coioții și câinii dingo.
În total, există 39 de specii de canide, iar marea majoritate sunt subspecii ale genului Canis. În vreme ce lupul este cunoscut sub denumirea de Canis lupus, câinii domestici sunt Canis familiaris.
Toate canidele sunt mamifere carnivore din ordinul Carnivora. Se consideră că toate canidele și felinele (speciile membre ale familiei Felidae, sau pisicile) au avut ca strămoș comun un mamifer preistoric numit Miacis.
Canidele s-au separat de feline atunci când primele au evoluat într-o nouă specie, Cynodictis. De aici, oamenii de știință susțin că a apărut o nouă diviziune, aceea a Cynodesmus, din care se trag hienele, și Tomarctus, ai căror descendenți sunt toate canidele.
Multora dintre noi ne place să credem că acești câini domestici sunt descendenții nobililor lupi, din această idee rezultând multe aspecte ale dresajului și îngrijirii câinilor. Cu toate acestea, unii oameni de știință consideră acum că lupii și câinii, cât și alte specii canine, s-au dezvoltat în mod independent una de cealaltă ca descendenți ai unei canide străvechi.
Alții sunt de părere că de fapt câinii s-au dezvoltat în mod independent din mai multe specii de canide, în aceeași perioadă de timp, în diferite părți ale lumii.
Dintre canide, lupul, șacalul, câinele sălbatic, coiotul, câinele dingo și câinele domestic se pot împerechea între ele. Rareori, pot apărea combinații între vulpi și alte canide. Genotipul tuturor canidelor este aproape identic. Pe lângă secvențele de ADN aproape identice, canidele mai au în comun și alte caracteristici, inclusiv dimensiuni similare ale craniului, perioada de gestație (aproape nouă luni) și numărul dinților (în medie 42).
Unii oameni de știință sunt atât de convinși că lupul și câinele sunt aproape identici încât denumesc câinele Canis lupus familiaris, spunând că, de fapt, câinii sunt o subspecie a lupilor, și nu o specie distinctă a genului Canis. Alți oameni de știință contestă această teorie, spunând că lupii și câinii sunt la fel de apropiați cât sunt și de coioți și șacali. Susțin că din acest motiv este mult mai probabil ca toate speciile de canide să fi evoluat din același strămoș și nu din mai mulți asemănători.
Unii oameni de știință dispută ideea că metișii reprezintă specii distincte, motivând că abilitatea de a se împerechea între specii anihilează diferențierea dintre acestea.
Dacă lupii, coioții și câinii se pot împerechea între ei, de ce nu există mai mulți hibrizi? Oamenii de știință spun că acest lucru nu se întâmplă pentru că toate canidele trăiesc în nișe sociale diferite. Niciuna dintre specii (sau subspecii, cum preferă unii oameni de știință să le considere) nu trăiește în nișa oricărei alte specii într-un moment sau altul. Rarele ocazii când apar hibrizi sunt când una sau ambele părți schimbă nișele.
Deseori, aceasta se întâmplă ca rezultat al unor forțe externe, de exemplu, un lup captiv este împerecheat cu un câine domestic.
Întrebarea referitoare la validitatea descendenței directe din lupi face ca unele presupuneri ale noastre să fie puse în discuție. Dacă, de fapt, ei nu sunt descendenți ai lupilor, cum se schimbă concepțiile noastre legate de câini ca animale de haită?
Modifică acest lucru modul în care noi ar trebui să interacționăm cu ei? Nu prea. Atât dresorii, cât și etologii lucrează cu aceștia luând în perspectivă bazele relației om-câine. Ei s-ar putea să considere interacțiunile sociale ale lupilor ca o modalitate de a ilustra comportamentul canin, dar marea majoritate a tehnicilor de dresaj nu sunt bazate pe ideea de a dresa un lup ci, mai degrabă, pe tehnici care au funcționat în trecut pentru dresajul câinilor.
Indiferent dacă aceștia sunt descendenți direcți din lupi sau dacă, pur și simplu, au un strămoș comun, câinii sunt foarte diferiți față de animalele sălbatice. Câinii sunt animale domesticite, care pot fi dresate și care depind în mare măsură de noi pentru a supraviețui.
Lupii nu trăiesc în casele noastre, iar experții spun că nici măcar lupii care sunt crescuți cu biberonul de către oameni tot nu sunt domesticiți niciodată în totalitate. Da, câinii domestici sunt descendenți ai unui animal sălbatic, dar identitatea acestuia nu constituie un lucru chiar așa de important în relația pe care o avem cu ei.
