Pentru a vă dresa cum trebuie câinele, este important să aveţi echipamentul potrivit. Industria accesoriilor pentru câini oferă o vastă gamă de zgărzi, lese şi alte obiecte pentru dresaj care se pot dovedi de folos atunci când vă învăţaţi câinele.
Zgarda
Tipul de zgardă pe care îl alegeţi pentru câinele dumneavoastră depinde de tipul şi nivelul de dresaj pe care îl doriţi de la câinele dumneavoastră şi de personalitatea individuală a câinelui dumneavoastră.
Atunci când dresaţi un pui, cel mai bun tip de zgardă este cel cu catarama plată, realizată de obicei din nylon sau piele. Acesta este cel mai simplu tip de zgardă şi va ajuta puiul să se obişnuiască să aibă ceva în jurul gâtului.
Pentru dresarea puilor mai mari şi a adulţilor – în special cel mai dificil de controlat – folosiţi o zgardă de metal (câteodată denumite „zgardă de sugrumat”). Acest tip de zgardă este folosit pentru a aplica presiune în jurul gâtului câinelui sau pentru a corecta comportamente nedorite.
Este important să puneţi cum trebuie această zgardă (lanţul trebuie să fie trecut cum trebuie prin inel astfel încât să elibereze când este încetată aplicarea presiunii), şi nu o lăsaţi niciodată pe câine atunci când acesta este nesupravegheat.
Nu toţi dresorii apreciază acest tip de zgardă pentru că pot provoca probleme la nivelul traheei atunci când sunt folosite incorect şi se bazează pe corectarea negativă sub forma durerii pentru a deprinde un comportament. Aceasta este încă cea mai frecvent folosită zgardă în unele clase de dresaj, fiind deseori folosită pentru dresarea câinilor cu prea multă energie sau a celor încăpăţânaţi.
O versiune mai uşoară a zgărzii de metal este cea „half-check”. Acest tip de zgardă este de obicei confecţionată din piele sau nylon şi are o mică porţiune de metal care se ataşează de ea; aplică mai puţină presiune decât cele complet din metal, dar mai multă decât cele cu catarama plată. Au devenit din ce în ce mai populare ca alternativă a uneori controversatelor zgărzi de metal.
Uneori, este de asemenea folosit pentru a numi aceste zgărzi termenul „zgarda Martingale”.
O altă alternativă la zgarda de metal este zgarda Martingale tradiţională, care este ca un laţ din piele, nylon sau bumbac. Este alcătuită dintr-un laţ dublu, unul mai mare pentru gât şi unul mai mic, de control, care se strânge atunci când câinele trage. Partea benefică a acestui tip de zgardă este că oferă control, dar nu se strânge decât până la un anumit nivel astfel încât câinele nu este sugrumat.
Această zgardă a fost creată iniţial pentru ogari şi alţi câini al căror gât este mai larg decât capul. Zgarda a devenit din ce în ce mai populară printre dresori pentru că oferă un control excelent. Ar putea fi, de asemenea, numită o zgardă cu alunecare limitată sau parţială. Zgarda cu ţepi este, de asemenea, controversată datorită posibilităţii de folosire greşită şi datorită faptului că este o întărire prin forţă negativă a dresajului.
Ea este alcătuită dintr-un lanţ de metal cu ţepi care sunt îndreptaţi către gâtul câinelui. Atunci când câinele trage, ţepii aplică destul de multă presiune pe gâtul câinelui, descurajându-l astfel să tragă. Mulţi dresori consideră că zgardă cu ţepi este foarte utilă pentru dresaj dacă este folosită de un instructor priceput. dar nu o recomandă pentru proprietarii fără experienţă.
O altă zgardă care ar trebui folosită doar sub supravegherea unui profesionist este zgarda electrică, cunoscută şi ca zgardă cu şocuri. Ea arc un mecanism cu baterii care poate fi acţionat pentru a administra un şoc de intensitate moderată atunci când câinele face ceva ce nu ar trebui.
Este folosită deseori pentru corectarea lătrăturilor excesive (câinelui îi este aplicat automat un şoc atunci când latră) şi pentru dresajul la distanţă, de exemplu, atunci când sunt învăţaţi câinii de vânătoare să vâneze pe teren.
Unii dresori consideră zgărzile electrice folositoare pentru dresarea câinilor care nu răspund la alt tip de dresaj. Dar mulţi oameni, inclusiv unii dresori şi activişti pentru drepturile animalelor, consideră zgărzile electrice a fi inumane. O metodă ceva mai blândă de a controla lătratul excesiv este zgarda cu citronella. Acest dispozitiv împrăştie automat o doză inofensivă de cilronella atunci când câinele latră, un miros neplăcut pentru câine, acţionând astfel ca o corecţie.
O alternativă mai uşoară decât folosirea zgărzilor pentru dresaj este căpăstrul, care se aseamană foarte mult cu cel folosit pentru cai. Un căpăstru pentru câini profită de comportamentul natural al câinelui prin exercitarea unei uşoare presiuni la nivelul spatelui, gâtului şi holului, făcându-l să se tragă înapoi în loc de a lua-o înainie şi a restabili poziţia dresorului ca şef. Căpăstrul are rolul de a ajuta la dresajul câinilor care au tendinţa de a trage în lesă.
Zgărzile culisante sunt o combinaţie între zgardă şi lesă, fiind folosite în principal de cei care prezintă câinii la expoziţii. Acestea sunt formate dintr-o frânghie subţire de nylon cu un nod de laţ la un capăt, prin care trece cealaltă extremitate. Acest tip de zgardă este proiectat pentru câinii bine dresaţi.
Există două tipuri diferite de hamuri: cele folosite pentru dresaj şi cele folosite ca alternativă la zgardă pentru câinii mici cu gât fragil, afecţiuni medicale cum ar fi colapsul traheei şi pentru câinii cu antecedente de scăpare din lesă. Lesa se ataşează de o agăţătoare din spatele hamului în loc de gât.
Hamurile standard sunt proiectate să se ataşeze la o lesă fără a oferi o altă modalitate de control. Hamurile de dresaj au curele care sunt astfel concepute să restrângă partea frontală a pieptului şi trunchiului câinelui, descurajându-i blând tendinţa de a trage.
Muzeul zgărzilor de câini
lată un loc inedit de vizitat! Muzeul zgărzilor de câini din Kent, Anglia, prezintă o colecţie fascinantă de zgârzi care datează chiar şi din secolul al XV-lea. Peste 100 de zgărzi şi obiecte înrudite sunt ţinute în casa porţii castelului.
În colecţie sunt incluse zgărzi late, cu ţepi de fier, din secolele al XV-lea, XVI-lea şi al XVII-lea. Câinii de vânătoare purtau aceste zgârzi impozante pentru a fi protejaţi de atacurile lupilor, urşilor şi mistreţilor care cutreierau pădurile Europei.
De asemenea, sunt incluse în colecţie şi zgârzi baroce de piele din Germania şi Austria din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, care sunt decorate cu obiecte de metal şi catifea, demonstrând un extraordinar talent artistic. Castelul însuşi, construit iniţial în anul 857 şi reconstruit apoi de către normanzi în anul 1119, a fost rezidenţa a şase regiuni medievale ale Angliei, palat al lui Henry al Vll-lea şi apoi un loc de linişte pentru cei puternici şi cu influenţă.
Lesele
În magazinele specializate poate fi găsită o varietate imensă de lese, fiecare cu aspectele sale practice şi estetice. Atunci când achiziţionaţi o lesă, luaţi în considerare mărimea şi vârsta câinelui, ţinând minte că cei de talie mică ar trebui să aibă lese uşoare, în timp ce câinii mari ar trebui să aibă lese mai grele, mai rezistente.
Lungimea este, de asemenea, un factor de luat în considerare. Marea majoritate a leselor au lungime de 120 cm, 180 cm sau 245 cm. Pentru dresajul de bază, sunt recomandate în general lesele de 180 cm. Lesele mai lungi sunt folosite atunci când dresajul necesită ca dumneavoastră să vă aliaţi la distanţă de câine.
Lesele sunt realizate dintr-o varietate de materiale. Cele mai convenabile din punct de vedere al costului sunt cele din nylon. Disponibile într-o varietate de culori şi designuri, lesele de nylon sunt potrivite pentru marea majoritate a câinilor şi sunt, de asemenea, foarte uşor de procurat. Ele sunt folosite atât la dresaj, cât şi în viata de zi cu zi.
Dar pentru aceia care sunt dispuşi să cheltuiască puţin mai mult pentru ceva frumos, lesa potrivită este cea din piele. Aceste lese sunt luxoase şi atractive, puternice şi uşor de apucat. O lesă din bumbac este mai bună pentru mâini decât nylonul sau pielea, în special în cazul în care câinele tinde să tragă. Este uşoară şi durabilă. Lesele de bumbac pot fi găsite în lungimi de până la 10 metri, dovedindu-se valoroase pentru şedinţele de dresaj în zonele neîngrădite.
De asemenea, şi lesele retractabile pot fi destul de lungi. Ele se extind şi se retrag pe măsură ce câinele se apropie sau se îndepărtează. O lesă retractabilă nu este recomandată pentru câinii care nu sunt încă dresaţi să meargă calmi într-o lesă fixă. Unii dresori consideră că aceste lese încurajează câinii să tragă. O lesă retractabilă oferă de asemenea mai puţin confort decât lesa strandard.
Dacă plănuiţi să lăsaţi lesa prinsă de zgarda câinelui prin casă pentru ca acesta să se obişnuiască şi să îl puteţi dresa mai uşor, cea mai potrivită alegere ar fi o lesă de târât. Acestea sunt lese uşoare, care nu au la capăt buclă, aşa că pot fi târâte cu uşurinţă prin casă fără posibilitatea să se prindă de mobilă sau între picioarele câinelui.
Pentru situaţiile în care trebuie să ţineţi câinele aproape de dumneavoastră, o lesă de trafic poate fi de folos. De obicei realizate din piele, lesele de trafic au lungimi cuprinse între 38 şi 45 cm şi au o buclă mare de care să fie ţinute. În cazul în care folosiţi o astfel de lesă, un câine mare poate fi cu uşurinţă ţinut aproape de corpul dumneavoastră.
Pentru dresajul cu echipamentele de agilitate sau în oricare alte activităţi care implică obstacolele, multe persoane preferă să folosească un tab de antrenament, o lesă scurtă de doar 20 cm. Beneficiul acestui tip de lesă este că nu se prinde în echipament şi nici nu se încurcă între picioarele câinelui, dar în acelaşi timp permite controlul asupra câinelui, fie atunci când îl ghidaţi printr-un obstacol, fie să îl prindeţi atunci când încearcă să fugă de dumneavoastră. Sunt de folos mai ales pentru câinii tineri, exuberanţi, care devin supraexcitaţi în timpul şedinţelor de antrenament.
