La Centrul pentru Conservarea Biologiei de la University of Washington din Seattle, câinii sunt folosiţi pentru a adulmeca fecalele animalelor din specii pe cale de dispariţie. Programul a fost iniţiat în anul 1997 de Samuel Wasser, directorul Centrului. El a cerut ajutorul dresoarei Barbara Davenport, proprietara „Pack Leader Dog Training” din Washington.
Davenport găseşte potenţiali câini pentru acest program în adăposturi, câini din rase cum ar fi Golden Retriever, Ciobănesc german şi alte rase de câini cu multă energie. Dresajul foloseşte un sistem de recompense şi durează aproximativ şase săptămâni.
Aceşti câini special dresaţi iau, astfel, urma unor animale cum ar fi urşi grizzly, lincşi şi altele asemenea. Ei pot face diferenţa între urmele a 18 specii diferite de animale. Lucrează pe teren şi chiar în bărci pe mare. Într-un studiu pilot, câinii au fost folosiţi pentru detectarea fecalelor balenelor de Oceanul Atlantic de Nord. Ei ajută cercetătorii din S.U.A. şi Canada.
Câini de acest tip ajută oamenii de ştiinţă din Rusia într-un mod puţin diferit. Pentru studiile întreprinse în legătură cu tigrii Amur din pădurile ruseşti, cercetătorii adună fecalele tigrilor. Apoi câinii îi identifică pe cei cărora le aparţin fecalele, comparând probele cu cele dintr-o bază de date existentă. Câinii nu pot fi eliberaţi în păduri pentru a acţiona deoarece tigrii sunt foarte agresivi.
Cercetătorii folosesc fecalele pentru a aduna informaţii preţioase în legătură cu aria pe care se deplasează animalele, numărul de exemplare, sexul animalelor, stresul, fertilitatea şi dieta. Folosirea acestor câini reprezintă o metoda neinvazivă comparativ cu metoda tradiţională de montare pe animale a unor dispozitive de urmărire.
Folosirea câinilor permite cercetătorilor să pătrundă în zone retrase fără a afecta comportamentul natural al animalelor. Şi pentru că aceştia pot găsi fecalele mult mai rapid decât oamenii, fauna este mult mai puţin deranjată.
Până la introducerea acestui tip de program cu câini, cercetătorii căutau fecalele singuri, folosindu-şi doar vederea. De la demararea proiectului, câinii au găsit o cantitate de patru ori mai mare decât reuşeau oamenii să găsească singuri.
Noi forme de detecţie
Există, de asemenea, o varietate de moduri în care incredibilul simţ al mirosului al câinilor este pus în slujba omului. Pe frontul medical, cercetările timpurii arată că aceştia ar putea detecta melanomul malign. Acest fenomen a fost pentru prima oară notat în ediţia din luna aprilie 1989 a jurnalului medical englez „The Lancet”.
Doi doctori au citat un caz în care câinele unei femei continua să miroasă o aluniţă de pe piciorul acesteia şi chiar încerca să o muşte. Femeia şi-a înlăturat aluniţa într-un final, iar la biopsie s-a aflat că era un melanom malign. Acest caz a declanşat mai multe studii, care au părut să confirme experienţa trăită de femeie. Cercetătorii britanici au dus conceptul un pas mai departe, încercând să determine dacă aceste animale pot să detecteze cancerul la prostată doar adulmecând urina.
Cercetătorii au demonstrat, de asemenea, că nasul câinilor este de folos în studierea populaţiei animalelor sălbatice. Folosirea câinilor pentru a lua urma speciilor aflate în pericol a permis cercetătorilor să adune mai multe date într-o perioadă mult mai scurtă decât înainte. Câinii au fost folosiţi pentru a găsi fecalele animalelor, de la urşi şi lupi la cele ale balenelor de 50 de tone.
Folosirea câinilor de detecţie îşi găseşte loc chiar şi în afacerile imobiliare. Câinii sunt folosiţi de proprietari, inspectori şi agenţi imobiliari pentur a găsi de exemplu mucegaiuri toxice sau termite. Aceşti câini sunt dresaţi pentru a alerta dacă identifică un anumit miros prin repetiţie şi recompense la fel cum este şi cazul altor câini de detecţie.
Folosirea câinilor în acest mod funcţionează bine şi pentru că descoperirea mucegaiului sau a termitelor deseori implică săpatul în lemn. Câteodată, infestaţiile nu pot fi găsite decât după ce structurile au fost afectate. Câinii pot identifica problema imediat, pereţii şi plăcile nereprezentând o barieră pentru mirosul lor.
